Exemple de bune practici

• Bune practici pentru combaterea afecţiunilor musculo-scheletice în România
• Exerciţii fizice pentru funcţionarii administraţiei fiscale
• Reproiectarea unui scaun de macaragiu
• Conceptul „Ghid Ergonomic”
• Alte exemple de bune practici

Exerciţii fizice pentru funcţionarii administraţiei fiscale

Afecţiunile gâtului şi membrelor superioare sunt frecvente în rândul femeilor care lucrează la calculator. Întrucât utilizarea calculatoarelor la locul de muncă este din ce în ce mai frecventă, aceasta este o problemă din ce în ce mai mare, însă se cunosc relativ puţine lucruri despre prevenirea riscurilor şi despre valoarea exerciţiilor fizice pentru reducerea afecţiunilor gâtului şi umerilor.

Există o tendinţă generală de a asocia activitatea fizică cu o mai bună stare de sănătate, însă există puţine cunoştinţe privind sănătatea musculo-scheletică.

Funcţionarii administraţiei fiscale din Danemarca şi-au exprimat dorinţa de a participa la un studiu. Deşi organizaţia a pus la dispoziţie facilităţi pentru activităţi fizice, gradul de instruire şi îndrumare era redus.

Abordarea generală a cuprins creşterea gradului de sensibilizare la nivelul superior al organizaţiei, comunicarea cu diferite administraţii descentralizate şi finanţarea de programe de formare şi instructori externi. Au fost trimise chestionare unui număr de 2 163 de lucrători; 862 şi-au exprimat interesul de a participa, iar 616 lucrători au participat în realitate la studiu.

Instructorii au fost împărţiţi în trei grupe: grupa de activităţi fizice generale, cum ar fi gimnastica, mersul pe jos, stretching etc.; grupa de antrenament muscular pentru zona membrelor superioare şi a gâtului; şi grupa de informare privind promovarea sănătăţii. Organizaţia a sponsorizat o oră pe săptămână pentru ca fiecare participant să efectueze activităţi fizice în timpul orelor de program timp de un an.

Problema principală a fost aceea că lucrătorii nu au găsit timpul necesar, în orele de program, pentru a participa la programele de activităţi fizice, chiar dacă angajatorul lor le permitea să absenteze o oră pe săptămână timp de un an întreg. Este nevoie de efectuarea unor schimbări culturale la locul de muncă, înainte să se poată beneficia pe deplin de pe urma programelor de exerciţii fizice.

Conducerea organizaţiei a susţinut proiectul, iar cazurile de ostilitate din partea angajaţilor au fost rare, deşi unii indivizi au încercat iniţial să îl boicoteze, însă aceste obiecţii au fost depăşite prin discuţii individuale.

Rezultatele proiectului au arătat că participanţii au fost foarte mulţumiţi, în special cei din grupa care a beneficiat de cel mai mare număr de ore de instruire; antrenamentele musculare au accentuat forţa musculară a umerilor şi au redus afecţiunile gâtului. Obiectivele au fost atinse în cadrul programului de antrenament muscular pentru reducerea afecţiunilor gâtului, dar activităţile fizice generale au avut mai puţin succes.

Un antrenament de numai 20 de minute timp de trei zile pe săptămână permite reducerea afecţiunilor gâtului în rândul operatorilor de calculator. Aceste cunoştinţe pot fi utilizate în toate statele membre ale UE.

Contact: Trine Blangsted & Gisela Sjøgaard
Institutul Naţional pentru Sănătate în  Muncă (AMI)
http://www.ami.dk/spa

Reproiectarea unui scaun de macaragiu

Macaragiii dintr-o întreprindere de reciclare a deşeurilor din Germania s-au plâns de dureri la nivelul gâtului, umerilor şi membrelor superioare. Aceştia munceau într-o cabină situată în partea superioară a unei fose colectoare închise, în care deşeurile erau deversate cu camioanele, şi stăteau aşezaţi într-un scaun rotativ simplu, folosind manete de comandă pentru operarea unei macarale cu graifer pentru a amesteca şi a transporta deşeurile în incinerator.


Plângerile au fost semnalate când macaragiii au fost mutaţi temporar la o unitate nouă. A fost contactat BGFW, organismul legal de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale pentru industria gazului, încălzirii şi apei, pentru identificarea cauzei afecţiunilor musculo-scheletice, iar acesta a solicitat cercetări din partea BGIA - institutul german pentru securitate şi sănătate în muncă.

Locurile de muncă au fost evaluate cu ajutorul CUELA, un sistem expert utilizat cu succes în mai multe locuri de muncă diferite pentru a înregistra şi a evalua sarcinile care cauzează AMS. Sistemul de măsurare consta în senzori şi un mini-calculator ataşat de îmbrăcămintea lucrătorilor. Diferitele mişcări ale corpului/articulaţiilor au fost măsurate continuu la o rezoluţie înaltă (50 Hz) în timpul unui schimb de lucru şi înregistrate pe un card de memorie.

Angajaţii care purtau sistemul de măsurare au putut să îşi desfăşoare activitatea în mod obişnuit. Măsurătorile au fost apoi înregistrate video, iar poziţia a fost afişată cu ajutorul unei figuri animate tridimensionale.

Locurile de muncă cercetate păreau identice; organizarea muncii, schimburile de lucru, mediul de muncă şi sarcinile erau aceleaşi. Diferenţa a constat în poziţia cabinei macaragiilor, care s-a dovedit a fi cauza problemei. Scaunul nereglabil şi instrumentele aferente erau concepute pentru a munci în poziţie dreaptă, astfel încât munca într-o poziţie extrem de înclinată ducea la poziţii necorespunzătoare ale braţelor.

Scaunul a fost reproiectat pentru îmbunătăţirea poziţiei, în aşa fel încât acesta să se încline înainte tot timpul şi să poată fi reglat de către macaragiu, aşa cum indică schema de mai jos.


Impactul noului scaun a dus la obţinerea unor poziţii mult îmbunătăţite ale macaragiilor, la o reală îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi la o reducere semnificativă a AMS.

Afecţiunile musculo-scheletice ale gâtului şi umerilor constituie o problemă în numeroase sectoare de activitate în Europa. Această metodă poate fi utilizată în locuri de muncă similare; de exemplu, acolo unde zona de vizibilitate se află sub lucrător, cum este, de exemplu, cazul macaragiilor din porturi.

Contact: Dirk Ditchen, BG Institutul pentru Securitate şi Sănătate în Muncă - BGIA
Email: Dirk.Ditchen@hvbg.de

Conceptul „Ghid Ergonomic”

O întreprindere din sectorul de biotehnologii din Austria, îngrijorată de rata accidentelor şi absenteismului a decis să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a comportamentului angajaţilor săi. Au fost elaborate o strategie şi un program pentru securitate şi sănătate. Conceptul „Ghid Ergonomic” (EGC) oferă tuturor angajaţilor implicaţi direct sau indirect în proiectarea locurilor de muncă, o serie de cunoştinţe fundamentale despre ergonomie – stres şi efort, condiţii de muncă, prevenire, metode de analiză şi evaluare, precum şi modalităţi de efectuare a unor ameliorări sistematice.

Nucleul EGC este un program în trei etape: ateliere de lucru de bază, două ateliere de lucru de perfecţionare şi ateliere de lucru de monitorizare anuală. În cursul tuturor atelierelor de lucru sunt tratate şapte probleme legate de ergonomie, inclusiv poziţiile şi mişcările la locul de muncă, măsurile locului de muncă şi ale echipamentelor de muncă, timpul de lucru, stresul psihologic legat de muncă, temperatura aerului din încăperile închise, iluminatul şi zgomotul. Participanţii învaţă să îşi pună cunoştinţele în practică, în special în cazul planificării unor noi locuri de muncă şi modificării locurilor de muncă existente.

Proiectul EGC: manipularea unui rotor cu centrifugă de 23 kg Înainte: rotorul era ridicat manual prin luarea centrifugii şi transportarea acesteia pe un plan de lucru. Lichidul din rotor era scurs manual într-un container (poziţie, mişcări, efort). După: rotorul este ridicat de un dispozitiv de ridicare montat în tavan (fig. 1) şi aşezat pe un cărucior special. În acest mod pot fi transportate şi manipulate până la opt rotoare (fig. 2). Lichidul din acestea este scurs prin înclinarea părţii superioare a căruciorului cu rotoare, fără poziţii şi mişcări incomode (fig. 3), cu mult mai puţin efort decât în cazul manipulării manuale. Fig. 1: Extragerea rotorului cu ajutorul unui dispozitiv de ridicare montat în tavan. Fig. 2: Transportarea a 8 rotoare cu căruciorul Fig. 3: Scurgerea lichidului din rotoare cu căruciorul înclinabil

În primii trei ani ai EGC, procentul accidentelor a scăzut cu 29%, iar numărul de zile de concediu medical au scăzut cu aproximativ 50%. EGC poate fi utilizat într-o formă adaptată în toate întreprinderile. Succesul a fost datorat accesului direct la întreprindere şi integrării sistemului de sugestii. Adaptările necesare pentru alte întreprinderi sunt în funcţie de importanţa celor şapte probleme ergonomice.

Contact: DI Georg Effenberger, Casa de Asigurare la Accidente din Austria (AUVA)
Email: georg.effenberger@auva.at