Prevenirea afecţiunilor dorsolombare în sectorul transporturilor
A. Cauzele posibile ale afecţiunilor dorsolombare
Afecţiunile dorsolombare sunt cauzate, în genera, de mai mulţi factori de risc.Aceşti factori de risc pot fi împărţiţi în trei categorii:
- factori individuali de risc:
- vârsta, sexul, constituţia, tabagismul, stilul de viaţă inactiv,...
- factori de solicitare fizică specifici sarcinii de muncă:
- transportarea şi manipularea manuală a maselor;
- mişcări frecvente ce implică aplecarea şi răsucirea trunchiului;
- poziţii statice prelungite;
- vibraţii ale întregului corp.
- factori psihologici şi organizaţionali
- constrângerile temporale în care se realizează sarcina de muncă, lipsa de autonomie a muncii, lipsa de suport din partea colegilor şi a şefilor, lipsa de cooperare, de recunoaştere şi insatisfacţia muncii.
Cum cauzează aceşti factori de risc afecţiuni dorsolombare şi în ce măsură se manifestă aceşti factori în sectorul transporturilor? Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să se cunoască mai multe despre coloana vertebrală.
B. Caracteristicile coloanei vertebrale
a. Componentele coloanei vertebrale
Coloana constă din 33 de vertebre şi 24 de discuri intervertebrale. Soliditatea coloanei, asigurată de vertebre, precum şi mobilitatea acesteia, oferită de discurile intervertebrale, sunt întărite de acţiunile muşchilor şi ligamentelor. Măduva spinării şi rădăcinile nervoase, protejate printr-un canal în centrul fiecărei vertebre (canalul vertebral), transportă informaţii spre şi dinspre creier. Discurile intervertebrale au rol în absorbţia şocurilor şi o contribuţie majoră la mobilitatea coloanei vertebrale.
b. Caracteristicile discurilor vertebrale
- Prezenţa a foarte puţine celule nervoase , deci discurile nu sunt susceptibile de deteriorare în prima fază
- Absenţa vaselor sanguine, hrănirea şi eliminarea toxinelor din disc sunt dependente de mişcare (discul se comportă ca un burete).
C. Exemple de factori de risc care generează AMS:
1. Sarcini repetitive prelungite
Poziţia în picioare (ortostatică) reprezintă poziţia de referinţă. În această poziţie, discurile şi ligamentele suferă presiunea şi tensiunea cea mai scăzută şi mai uniform distribuită. Mişcările şi poziţiile enumerate mai jos pot fi periculoase pentru spate:
– în special pentru ultimele discuri din zona lombară – dacă sunt repetate frecvent şi menţinute pe durate îndelungate.
- Aplecarea în faţă, cu braţele în jos, cu spatele rotunjit
Repetarea excesivă a acestor mişcări poate duce la leziuni ale ligamentelor şi ale discurilor din următoarele cauze:
- arcuirea nenaturală a spatelui (spatele rotunjit)
- presiunea pe partea din faţă a discului
- întinderea ligamentelor posterioare şi a părţii posterioare a discului
- creşterea presiunii asupra discului (efectul de pârghie).
- Răsucirea trunchiului (întoarcerea laterală) în timpul aplecării în faţă
Această poziţie este cea mai solicitantă pentru spate. Ea produce, de asemenea, următoarele efecte asupra coloanei vertebrale şi în special asupra discurilor:
- arcuirea nenaturală a spatelui (spatele rotunjit)
- comprimarea părţii frontale şi laterale a discului
- întinderea părţii posterioare şi laterale a discului (aceste părţi fiind cele mai vulnerabile)
- ruperea fibrelor inelului
- creşterea presiunii asupra discului (efectul de pârghie).
- Prinderea greutăţii în timpul aplecării spre spate
Această poziţie are următoarele efecte:
- curbare excesivă a spatelui
- comprimarea părţii posterioare a discului şi a articulaţiilor posterioare
- sporirea presiunii asupra discului (efectul de pârghie).
- Statul prelungit în poziţie „aşezat”
Statul prelungit în poziţie aşezat îngreunează hrănirea discurilor.
- Poziţii „în genunchi” sau „ghemuit” prelungite
Aceste poziţii sunt periculoase pentru încheieturi şi obositoare pentru muşchi şi pentru inimă. Când îndoiţi genunchii pentru a apuca o greutate de jos, unghiul nu trebuie să depăşească 90o.
2. Caracteristicile masei
- Greutatea masei
Greutatea masei constituie principala sursă de suprasolicitare fizică. Masele de 25 kg (manipulate de bărbaţi) şi 15 kg (manipulate de femei) sunt considerate a fi cele maxime permise, dacă sunt ridicate în poziţie corectă, pe o suprafaţă plană. Alte caracteristici în sectorul transporturilor:
Caracteristici legate de manipularea unei sarcini inerte - Instabilitatea sarcinii - o greutate aparent fără legătură cu volumul său - distribuţia inegală a greutăţii - dificultatea apucării/prinderii (în absenţa dispozitivelor) - suprafaţă ascuţită, alunecoasă sau murdară
- Distanţa de prindere
Modul în care se transportă o sarcină poate conduce la creşterea presiunii exercitate asupra discului intervertebral. Presiunea asupra bazei coloanei vertebrale depinde de distanţa dintre sarcină şi trunchi în momentul prinderii (principiul "pârghiei"): cu cât este mai mare distanţa până la sarcină, cu atât mai mult se apleacă trunchiul în faţă, forţa de ridicare necesară este mai mare şi presiunea (solicitarea) creşte.
3. Vibraţiile, scuturările şi şocurile
Conducătorul vehiculelor în mişcare este supus la vibraţii. Scaunele au, în mod normal, rolul de a absorbi şocurile, dar în cazul în care sunt reglate incorect sau nu sunt de calitate corespunzătoare, acestea nu asigură protecţia necesară, dimpotrivă, accentuează efectul vibraţiilor. Utilizarea intensivă a vehiculului, vitezele mari, precum şi menţinerea poziţiilor aplecat şi rotirea corpului contribuie la sporirea impactului negativ al vibraţiilor. Efectul imediat al vibraţiilor este senzaţia de disconfort. Pe termen lung, suprasarcina mecanică apărută din cauza vibraţiilor va accelera uzura structurilor vertebrale.
4. Lipsa activităţii fizice
Hrănirea discurilor intervertebrale este legată de modificările poziţiei (efectul de burete), de aceea mişcarea are un rol vital în păstrarea coloanei vertebrale în stare bună. Mai mult, o condiţie fizică bună (musculatură tonifiată, flexibilă...) uşurează mişcările care protejează spatele.
5. Stresul
Angajaţii fac adesea referire la legătura dintre stres şi durerea de spate. Studiile ştiinţifice afirmă şi ele că riscul instalării durerilor cronice de spate creşte substanţial dacă persoana se confruntă cu situaţii stresante, în special cu o muncă lipsită de satisfacţii. Stresul poate avea numeroase efecte fizice şi psihice. Unul dintre principalele efecte este încordarea muşchilor. Dacă muşchii spatelui se contractă şi rămân astfel, presiunea asupra discurilor intervertebrale creşte, cu efect negativ asupra condiţiei acestora.
D. Soluţii de prevenire a AMS în sectorul transporturilor
Implementarea unei politici pentru prevenirea afecţiunilor dorsolombare se poate împărţi în trei faze principale: identificarea şi evaluarea riscurilor, căutarea de soluţii şi aplicarea măsurilor preventive specificate.
| Ce? | Cum? | |
| Faza I: Identificarea şi evaluarea riscurilor |
Sunt angajaţii expuşi la - poziţii incomode? - manipulare de greutăţi? - vibraţii? |
- observarea locurilor de muncă şi a sarcinilor de muncă – colectarea de informaţii de la angajaţi, conducere, serviciul de SSM - analiza accidentelor de muncă - analiza rezultatelor |
| Faza a II-a: Căutarea soluţiilor |
Pe baza rezultatelor obţinute în prima fază, se aleg măsurile de prevenire adecvate pentru îmbunătăţirea situaţiei | - există măsuri de prevenire deja implementate? - alegerea celei mai adecvate soluţii respectând ordinea de prioritate a măsurilor de prevenire: 1. Eliminarea riscurilor 2. Înlocuirea situaţiilor periculoase cu altele mai puţin periculoase 3. Combaterea riscurilor la sursă |
| Faza a III-a: Implementarea soluţiei |
Se aplică soluţia şi se monitorizează evoluţia situaţiei | - implementarea măsurilor şi
organizarea paşilor ulteriori
(informarea, instruirea şi,
pregătirea lucrătorilor) - asigurarea că soluţia implementată a avut efectele dorite şi că nu au apărut riscuri noi) - în cazul în care sarcina de muncă se modifică, se face o nouă evaluare a riscurilor (se repetă prima fază etc.) |
E. Selecţionarea măsurilor de prevenire
Următorul tabel conţine o sinteză a posibilelor măsuri de prevenire:
| Tipul măsurii de prevenire | De ce | Cum |
| Eliminarea riscului | Evitarea manipulării manuale | Mecanizarea sau automatizarea completă |
| Reducerea riscului | Măsuri tehnice | Adaptarea echipamentelor, materialelor sau mobilierului |
| Uşurarea deplasării sarcinilor | 1. Mecanizarea operaţiei (transportoare,transportoare cu role, rafturi cu înălţime reglabilă dinamic,...) 2. Regruparea obiectelor (ULD, ...) 3. Facilitarea ridicării sarcinilor (lifturi, vacuum, braţe de macara,...) 4. Folosirea cărucioarelor, a dispozitivelor de manipulare special adaptate etc. |
|
| Adaptarea modului de depozitare a sarcinilor | 1. Modificarea înălţimii - folosirea scărilor fixe sau variabile masă-foarfece, mese elevatoare etc. - adaptarea înălţimii mobilei la frecvenţa de utilizare şi la greutatea sarcinii 2. Sporirea accesibilităţii - mese rotative, înclinabile etc. |
|
| Reducerea vibraţiilor | Scaune reglabile şi adaptate, nivelarea căilor de circulaţie, întreţinerea sistemelor de absorbţie a şocurilor... | |
| Măsuri organizatorice | Planificarea muncii, alternarea activităţilor, o mai bună distribuire a sarcinilor... |
Eliminarea riscului
Una dintre cele mai eficace abordări preventive este eliminarea riscurilor prin evitarea expunerii directe a angajaţilor la risc, respectiv evitarea manipulărilor manuale. Măsurile de prevenire implică mecanizarea sau automatizarea completă a activităţii de manipulare.
- Depozitare
Depozite automatizate
- Încărcarea/descărcarea camioanelor şi a navelor
Încărcarea automată în vrac
Încărcarea automată în vrac a navelor este cea mai bună metodă de prevenire. Ea elimină nu numai riscurile legate de manipularea manuală a greutăţilor, ci şi pe cele privind vibraţiile din timpul conducerii vehiculelor.
Transferul containerelor
Gruparea încărcăturilor în containere nu numai că facilitează încărcarea structurată, ci permite şi folosirea echipamentului de ridicare, eliminând astfel riscurile asociate deplasării greutăţilor.
Reducerea riscului
- Măsuri tehnice
Dispozitivele mecanice de tipul transportoarelor, al lifturilor, al sistemelor de ridicare pe bază de vacuum, al cărucioarelor etc. ajută la uşurarea operaţiei de manipulare. Ele permit reducerea – sau chiar eliminarea – riscurilor asociate manipulării.
(1) Uşurarea deplasării sarcinilor
- Mecanizarea operaţiei
Caracteristic transportului aerian, respectiv încărcarea şi descărcarea bagajelor sau a altor tipuri de încărcătură, este riscul ridicat pentru zona spatelui din cauza greutăţii şi numărului de obiecte, precum şi faptului că munca se desfăşoară în compartimentul pentru marfă al avionului. Dat fiind că dispunerea compartimentelor pentru marfă este una dintre cele mai frecvente piedici în calea prevenirii problemelor de spate, au fost proiectate transportoare ce pot fi introduse în mijlocul compartimentelor pentru bagaje (aveţi mai jos un exemplu). Pe de altă parte, folosirea dispozitivelor pentru încărcarea unitară ("ULD-uri" sau "containere") care pot fi aduse la bord folosind transportoare şi dispozitive de ridicare, elimină un număr mare de activităţi de manipulare manuală.
Rampsnake (sursa: FlightCare Belgium)
Încărcarea manuală a remorcilor, a containerelor, a ULD-urilor etc. exercită o presiune ridicată asupra coloanei vertebrale, în special din cauza creşterii compresiei discurilor intervertebrale din zona lombară. Una dintre cele mai bune modalităţi de a reduce riscul este folosirea benzilor transportoare pentru deplasarea greutăţilor.
Urmează câteva exemple folosite în transportul maritim şi rutier:
Remorci de încărcare
Containere de încărcare
- Gruparea obiectelor
Gruparea pachetelor într-un singur container tip ULD, care este apoi deplasat mecanic cu ajutorul unui dispozitiv motorizat, contribuie la evitarea deplasării manuale a greutăţilor.
Gruparea pachetelor într-un ULDÎncărcarea automată a ULD-urilor pe un avion
- Uşurarea ridicării sarcinilor
Utilizarea unui dispozitiv tehnic de ridicare, ce reduce manipularea manuală, este una dintre măsurile preventive elementare. De exemplu, un dispozitiv de aspirare foloseşte un sistem cu vacuum pentru ridicarea şi deplasarea sarcinilor.
Dispozitiv de ridicare cu vacuum
- Folosirea cărucioarelor şi a echipamentelor de manipulare special adaptat
Deplasarea manuală a unei greutăţi pe distanţe mari oboseşte spatele şi duce la un consum sporit de energie. Oboseala fizică creşte, iar concentraţia scade, chiar şi pentru cei care adoptă poziţii speciale pentru a-şi proteja spatele. Folosirea echipamentului de manipulare pentru deplasarea greutăţilor este benefică pentru operator.
MotostivuitorStivuitor electric(2) Adaptarea modului de stocare a sarcinilor
- Înălţimi reglabile
Mesele-foarfece, motostivuitoarele, mesele de ridicare etc. reduc riscul adoptării unor poziţii periculoase pentru spate, în speciale poziţiile care implică aplecarea în faţă a trunchiului. Reglajele de înălţime se pot face şi cu ajutorul unui dispozitiv de ridicare sau, ca în exemplul de mai jos, cu ajutorul unei "scăriţe" care să uşureze prinderea pachetelor ce ies dintr-un ULD.
Ridicarea cu ajutorul unei scăriţeRidicarea cu ajutorul motostivuitorului
Distanţa dintre sarcină şi corpul persoanei determină greutatea admisă. Tabelul de mai jos cuprinde un rezumat al greutăţilor maxime ce pot fi manipulate în funcţie de înălţimea sarcinii şi distanţa dintre sarcină şi individ:
Sursa: HSE
Este posibil să fie necesară chiar
reducerea greutăţilor indicate
în funcţie de circumstanţe, de
frecvenţa manipulării şi de individ.
Mai multe informaţii despre
acest model puteţi găsi la www.handlingloads.eu
- Sporirea accesibilităţii
Cea mai bună cale de a vă proteja spatele este să vă asiguraţi că puteţi prinde sarcina sau diferitele părţi ale acesteia fără să fiţi nevoit să adoptaţi poziţii incomode. Un exemplu bun este acela al aparatului de împachetat paletele cu folie de plastic contractilă. Dacă paleta este aşezată pe o platformă rotativă, ea se roteşte singură iar folia de plastic se înfăşoară aproape automat...
Aparatul pentru împachetarea automată în folie contractilă
Simpla adaptare sau creare a unui instrument poate fi adesea de mare ajutor când este vorba despre accesul la sarcini. Ilustraţiile de mai jos arată un instrument creat de către un camionagiu pentru facilitarea accesului la scândurile laterale ale unei remorci, în cazul în care este necesară demontarea acestora.
Instrument pentru demontarea scândurilor laterale ale unei remorci
Folosirea platformelor automate (în locul celor manuale) asigură reglarea corespunzătoare a greutăţii pentru a permite accesul în scopul încărcării/descărcării remorcilor.
Nivelarea automată a platformei(3) Reducerea vibraţiilor
- Alegerea corectă
Prima măsură preventivă constă probabil în alegerea vehiculului potrivit. Atunci când achiziţionaţi un vehicul trebuie să dispuneţi de informaţii referitoare la caracteristicile privind vibraţiile unui camion sau ale unei macarale, la fel cum dispuneţi de informaţii privind puterea motorului şi capacitatea de încărcare. De asemenea, puteţi găsi informaţii privind nivelul de vibraţie pentru diferite tipuri de vehicule la următoarea adresă de Internet: http://umetech.niwl.se/eng/wbvsearch.lasso.
- Întreţinerea şi utilizarea corectă a sistemelor de suspensie
Este important să se desfăşoare verificări regulate ale stării diferitelor elemente care determină reacţia vehiculului la vibraţii. Atenţia ar trebui îndreptată spre starea elementelor pneumatice, a suspensiei cabinei şi a scaunului. Acestui din urmă aspect ar trebui să i se acorde o atenţie deosebită la fiecare utilizare a vehiculului.
Scaunul trebuie reglat în funcţie de:
- greutatea operatorului (la suspensia pneumatică, reglarea se face automat, dar la suspensia mecanică este nevoie de reglare manuală)
- lungimea picioarelor operatorului, pentru a asigura sprijinul adecvat la nivelul coapsei în poziţia aşezat
- înălţimea bustului operatorului, pentru a asigura un sprijin corespunzător al zonei lombare, precum şi o mobilitate adecvată
- accesul necesar la comenzi. - Măsuri organizatorice
Reamenajarea şi modificarea locului de muncă, cunoscute şi sub numele de "ergonomie", se referă la schimbările aduse mobilierului, materialelor şi modului în care este organizată activitatea. Bineînţeles, aceste modificări nu sunt întotdeauna uşor de implementat. De aceea este important pentru angajatul din domeniul transportului să aibă grijă de propriul corp, să fie atent la mişcările pe care le face şi să adopte poziţii care nu dăunează spatelui. Tot astfel, angajatorii pot oferi angajaţilor şansa de a face sport la locul de muncă (sală de fitness, duşuri,...) sau îi pot încuraja să facă sport în afara locului de muncă (prin suportarea unei părţi a costurilor legate de activităţile sportive,...) Angajatorii pot, de asemenea, să îşi încurajeze angajaţii să folosească bicicleta sau să se deplaseze pe jos până la serviciu.
Reglarea corectă a scaunului
Sinteză
Etapele procesului de prevenire a riscurilor de AMS dorsolombare:
- Identificarea şi evaluarea riscurilor
Pentru aceasta, este necesar să se analizeze:
- sarcina de muncă (ce anume face un angajat la locul de muncă?)
- metodele de lucru (cum îşi îndeplinesc angajaţii sarcinile primite?)
- riscurile, cauzele şi efectele acestora (ce poate conduce la accidente de muncă sau boli profesionale?) - Eliminarea sau reducerea riscului
- Reducerea la minim a activităţilor de manipulare manuală
- Punerea la dispoziţie a instrumentelor mecanice şi a soluţiilor ergonomice - Gestionarea riscurilor care nu pot fi eliminate sau reduse corespunzător
- Informarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora cu privire la riscuri
- Pregătirea angajaţilor, pentru a avea certitudinea că sunt protejaţi mai bine
- Modificarea modului de organizare a lucrului în aşa fel încât să se reducă durata şi/sau intensitatea expunerii angajaţilor la riscuri
- Prevenirea altor factori de risc care pot acţiona combinat (cum ar fi stresul)
- Evaluarea sănătăţii angajaţilor
- Revizuirea evaluării riscurilor în cazul unor modificări ale sistemului de muncă.
